Hipertensiunea Pulmonară.

Symptoms

You may not notice any symptoms for a while. The main one is shortness of breath when you're active. It usually starts slowly and gets worse as time goes on. You may notice that you can't do some of the things you used to without getting winded. Other symptoms include:
  • Chest pain
  • Fatigue
  • Passing out
  • Swelling in your ankles and legs

Getting a Diagnosis

If you have shortness of breath and see your doctor, they will ask you about your medical history. They may also ask you:
  • Do you smoke?
  • Does anyone in your family have heart or lung disease?
  • When did your symptoms start?
  • What makes your symptoms better or worse?
  • Do your symptoms ever go away?

Your doctor may order tests, including:

Echocardiogram: This ultrasound picture of the beating heart can check blood pressure in the pulmonary arteries. CT scan: This can show enlarged pulmonary arteries. A CT scan can also spot other problems in the lungs that could cause shortness of breath. Ventilation-perfusion scan (V/Q scan): This test can help find blood clots that can cause high blood pressure in the lungs.Electrocardiogram (EKG or ECG): An EKG traces the heart's activity and can show whether the right side of the heart is under strain. That's a warning sign of pulmonary hypertension. Chest X-ray: An X-ray can show if your arteries or heart are enlarged. Chest X-rays can help find other lung or heart conditions that may be causing the problems. Exercise testing: Your doctor may want you to run on a treadmill or ride a stationary bike while you are hooked up to a monitor, so they can see any changes in your oxygen levels, heart function, lung pressure, or other things. Your doctor may also do blood tests to check for HIV and conditions like rheumatoid arthritis or lupus.

Ez az anyag eltömíti az artériákat

Ez az anyag eltömíti az artériákat

Watch now

Hipertensiunea pulmonară.

Cât este hipertensia pulmonară?

Hipertensia pulmonară (HP) este o boală caracterizată de presiunea arterială anormal de mare în arterile pulmonare mici, care împiedică fluțelele de sânge către plămâni. Până la această etapă, inimă-ul muste lucru mai mult pentru a compensa lipsa de oxigen la plămâni. Când nu poate face acest lucru, dificultatea respiratorie pe exercițiu apare. În stadiul avansat, pacientul se potolbe în insuficiență cardiacă, ce este fatal la scurt timp dacă nu este tratat.

Cauze

Hipertensia pulmonară poate fi sau nu asociată cu o varietate de condiții, inclusiv cardiovasculare sau pulmonare. Specialiștii disting cinci forme ale bolii implicând mecanisme diferite și corespunzătoare cauze.

Grupul 1:

Hipertensia arterială pulmonară (HAAP), sau PAH, este o boală rare și grave ce poate fi fatală în câteva ani. Este datorită remodelarea peretelui arterei pulmonare, care duce la dilatarea sa. Această boală apare adesea fără cauza identificată (idioapat PAH) sau într-un context ereditar (PAH familiar). Cu toate acestea, poate fi legată de anumite boli precum boli cardiace congenitale sau infecții cu HIV. Această boală se produce și ca rezultat al unor medicamente sau toxine.

Grupul 2: hipertensia pulmonară a cardiovascularelor.

Grupul 3:

Hipertensia pulmonară asociată cu bolile respiratorii și/o hipoxie (suprafața de oxigen suprapusă asupra tisurilor). Întâmplă, exemplu, din boala obstructivă cronică a plămânilor (B.O.C.P), tulburarea respiratoare sau tulburările de somn.

Grupul 4:

Hipertensia pulmonară asociată cu bolile tromboembolice cronice. Această boală este cauzată de obstrucția arterelor de sânge prin o coagulare a sângelui.

Grupul 5:

Cauzele diferite: sarcoidoză, tumori care comprimă vasele sanguine, boli renale cronice...

Diagnostic

Diagnosticul se bază pe o serie de teste care permit evaluarea funcționării inimii și a plămânilor.

Echografic cardiac Doppler

În cazul suspectat al hipertensiei pulmonare, se realizează un echogramă cardiac pentru demonstrarea presiunii arterei pulmonare elevate și anumite anomalii cardiale.

Oxygenoterapie

Suprimarea oxigenului are un efect benefic asupra simptomelor asociate cu tulburarile de sânge în jurul plămânilor.

educația terapeutică și adaptarea stilului de viață

Activitate fizică

Limitarea activității fizice este nevoie: sporturile care provoacă simptomele bolii ar trebui evitate. Cu toate acestea, o activitate regulată, de intensitate redusă precum trecerea pe jos, adaptată la gravitatea bolii, poate fi beneficiu.

Dietă și stil de viață

O dietă fără săruri sau cu salte reduce, în general, este luată pentru combaterea problemelor pulmonare și limbarului. Abandonarea fumatului ajută la îmbunătățirea funcției plămânilor generale și ajunge astfel la reducerea simptomelor bolii.

Situații de evitare

Stânțele cu presiune ridicată sunt ferm condamnate din cauza reducerii conținutului de oxigen al aerului. Avortul este interzis, precum și intervențiile chirurgicale superfluoase, care pot brutaliza problemele cardiale.

Cavemen had normal blood pressure (eat THIS)

Cavemen had normal blood pressure (eat THIS)

Watch now